Delimitarea între aceste două tipuri de contracte este foarte sensibilă. Or, este preconcepțional ca, spre exemplu, cu persoana care îți construiește o casă să închei un contract de antrepriză, iar cu persoana care, de pildă, îți frezează gazonul din curtea casei – să închei un contract de prestări servicii.

Delimitarea juridică (preconcepțională) dintre aceste raporturi obligaționale (contracte) are loc întâi de toate în baza obiectului contractului: la antrepriză se creează (efectuează, transformă) o manoperă, o lucrare, deci este vorba despre executarea unei lucrări bine determinate la dorința clientului, această executare având ca finalitate de obicei un obiect/obiecte determinat(e). Pe de altă parte, la prestări servicii, după cum indică și denumirea – se desfășoară/se furnizează o activitate, un serviciu, care nu rezultă în crearea unei lucrări/unui obiect, ci în satisfacerea unor nevoi nemateriale ale clientului (servicii de telefonie mobilă, servicii juridice).

Din punct de vedere juridic, delimitarea acestor contracte are loc și în baza: părților contractului, obligațiilor antreprenorului vs obligațiilor prestatorului, remunerării, responsabilității, și altele (vedeți art. 946-969 Cod Civil pentru antrepriză, și art. 970-979 Cod Civil pentru prestări servicii).

Totuși, există într-adevăr multe similitudini, acestea fiind provocate înseși de lege, la art. 946 alin. (2) Cod Civil, și anume prin fraza „cât și obținerea unor altfel de rezultate prin efectuarea de lucrări” – ceea ce induce neclarități în acest domeniu, întrucât această frază ar fi fost mai potrivită pentru a descrie obiectul contractului de prestări servicii, dar nu al antreprizei.