Dacă a fost înaintată o acțiune în judecată în acest sens încă nu înseamnă că ai fost sechestrat, pentru acest fapt, este nevoie deja sa exista o hotărâre despre care erai să fii înștiințat și tu .
Plus la toate, casa îți poate fi sechestrată doar dacă anume acest bun a servit drept garanție de a întoarcere împrumutul sub formă de bun gajat.
Dacă drept garanție reală (gaj) de rambursare a creditului nu a fost convenită casa, atunci executorul îți urmărește mai întăi veniturile, conturile bancare….și mai apioi ajunge la sechestrarea bunurilor mobile căt și imobile.
Codul Civil la art. 1234 alin. 2 prevede că În cazul în care debitorul întărzie plățile datorate în baza contractului și părțile nu au convenit în contract asupra unei penalități de întârziere, pentru suma datoraă se încasează o dobândă cu 5 % mai mare decît rata dobânzii prevăzute de contract.
În final despre sechestrul dat dvs erați să aflați și erați să fiți înștiințați dacă avea loc.
Oficiul teritorial cadastral la fel poate să vă prezinte informație în acest sens.

Delimitarea între aceste două tipuri de contracte este foarte sensibilă. Or, este preconcepțional ca, spre exemplu, cu persoana care îți construiește o casă să închei un contract de antrepriză, iar cu persoana care, de pildă, îți frezează gazonul din curtea casei – să închei un contract de prestări servicii.

Delimitarea juridică (preconcepțională) dintre aceste raporturi obligaționale (contracte) are loc întâi de toate în baza obiectului contractului: la antrepriză se creează (efectuează, transformă) o manoperă, o lucrare, deci este vorba despre executarea unei lucrări bine determinate la dorința clientului, această executare având ca finalitate de obicei un obiect/obiecte determinat(e). Pe de altă parte, la prestări servicii, după cum indică și denumirea – se desfășoară/se furnizează o activitate, un serviciu, care nu rezultă în crearea unei lucrări/unui obiect, ci în satisfacerea unor nevoi nemateriale ale clientului (servicii de telefonie mobilă, servicii juridice).

Din punct de vedere juridic, delimitarea acestor contracte are loc și în baza: părților contractului, obligațiilor antreprenorului vs obligațiilor prestatorului, remunerării, responsabilității, și altele (vedeți art. 946-969 Cod Civil pentru antrepriză, și art. 970-979 Cod Civil pentru prestări servicii).

Totuși, există într-adevăr multe similitudini, acestea fiind provocate înseși de lege, la art. 946 alin. (2) Cod Civil, și anume prin fraza „cât și obținerea unor altfel de rezultate prin efectuarea de lucrări” – ceea ce induce neclarități în acest domeniu, întrucât această frază ar fi fost mai potrivită pentru a descrie obiectul contractului de prestări servicii, dar nu al antreprizei.

Codul Familiei al Republicii Moldova prevede expres cazurile când părinții pot fi lipsiți de drepturile părintești. Așadar, articolul 67 al Codului presupune următoarele cazuri:
– se eschivează de la exercitarea obligaţiilor părinteşti, inclusiv de la plata pensiei de întreţinere;
– refuză să ia copilul din maternitate sau dintr-o altă instituţie curativă, educativă, dintr-o instituţie de asistenţă socială sau alta similară;
– fac abuz de drepturile părinteşti;
– se comportă cu cruzime faţă de copil, aplicând violenţa fizică sau psihică, atentează la inviolabilitatea sexuală a copilului;
– prin comportare amorală, influenţează negativ asupra copilului;
– suferă de alcoolism cronic sau de narcomanie;
– au săvârşit infracţiuni premeditate contra vieţii şi sănătăţii copiilor sau a soţului/soţiei.

În cazul in care apartamentul a fost obţinut prin privatizare, atunci fiecare persoană care a avut aport la bunul privatizat este parte coproprietar devălmaș asupra bunului respectiv, iar cotele părți nu sunt determinate. Prin urmare, sora ca participat la privatizarea apartamentului este coproprietarul acestuia, chiar dacă cota acestea nu este strict determinată. Prin urmare părinţii nu o pot scoate din apartament deoarece aceasta este proprietarul unei cote părţi din acesta.